Strâmtura, Maramureș
| Strâmtura | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Strâmtura Strâmtura (România) | |
 Strâmtura Strâmtura (Județul Maramureș) | |
| Coordonate: 47°46′44″N 24°8′41″E ({{PAGENAME}}) / 47.77889°N 24.14472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Maramureș |
| Comună | Strâmtura |
| SIRUTA | 109014 |
| Atestare | 1326 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.242 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 437310 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Strâmtura este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.
Etimologie
Etimologia numelui localității: dintr-un n. top. Strâmtura (< subst. strâmtură „strâmtoare, loc îngust, defileu, chei; trecătoare, pas" < lat. *strinc¬tura). [2]
Așezare
Strâmtura este o localitate aflată pe cursul râului Iza, intre Bârsana si Rozavlea, la o distanță de 28 km de Sighetu Marmației pe DJ 186.
Istorie
Este o așezare foarte veche, care datează încă din perioada daco-romană. Dovadă stau obiectele de bronz descoperite in 1885 care, după părerea specialiștilor datează din secolul IX î.Hr.
Localitatea este menționată întâia oară într-o diplomă a regelui Robert Carol de Anjou din anul 1326, sub numele de „Terra Zurduky” (adică „Pământul de la strâmtură”) [3]. Ca și celelalte sate vecine, Strâmtura făcea parte din cnezatul aflat sub conducerea voievozilor de la Cuhea, (actual Bogdan Vodă) care s-a desființat mai apoi în urma ridicării cnejilor la titlul de comiți.
Monument istoric
Așezământ monahal
- Schit ortodox cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” (2003).
Personalități locale
- Aurel Brumaru (n. 1943), critic literar, eseist, traducător. Vol. Masca principelui (1977), Ființă și loc (1990).
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Tran¬silvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
Imagini
-
Intrarea în localitate -
Biserica de lemn (monument istoric) -
Biserica ortodoxă de zid cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1973) -
Biserica greco-catolică „Adormirea Maicii Domnului”, sfinţită în anul: 2005
