Săcălaz, Timiș

Coordonate: 45°45′34″N 21°6′38″E ({{PAGENAME}}) / 45.75944°N 21.11056°E
Săcălaz
— sat și reședință de comună —
Săcălaz (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Timiș
Comună	Săcălaz

SIRUTA	158573

Altitudine	85 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	6.482 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	307370

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Săcălaz (în germană Sackelhausen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România.

Geografie

Se situează la 4 km vest de ieșirea din municipiul Timișoara, pe drumul național DN59 A Timișoara - Jimbolia. Se învecinează la nord cu Dudeștii Noi, la est cu Timișoara, la sud cu Utvin și Sânmihaiu Român, la sud-vest cu Sânmihaiu German, la vest cu Beregsău Mare și la nord cu Becicherecu Mic.

Administrație

Are în componență trei sate: Săcălaz, satul de reședință, Beregsău Mare și Beregsău Mic.

Istorie

Săcălazul este pentru prima dată atestată documentar într-o diplomă din 29 decembrie 1392, în care se făcea delimitarea hotarului satului Zakalhaza, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1520.^[1]

În 1765 sosește aici primul val de colonizatori germani șvabi, din ordinul Mariei Terezia. Aceasta a emis "Patenta de colonizare" din 25 februarie 1763 și mai apoi Decretul pe care l-a înaintat la "Oficiul de Colonizare bănățean" în 1765, prin care dispunea mutarea populației românești în partea de sud a Torontalului, pentru a face loc coloniștilor șvabi. Astfel, populația română de circa 60 de familii este nevoită să abandoneze Săcălazul și se mută în localitatea Torac (în Banatul Central), unde întemeiază o nouă așezare. La rândul lui, satul Beregsău Mic a fost colonizat cu populație sârbească.

Următoarele valuri de colonizatori germani (1744-1772, 1782-1787) au stabilit definitiv predominanța germană a localității. Planurile dezvoltării Săcălazului au fost trasate pe hârtie la Viena, în forma unei table de șah, cu Biserica Catolică în centru.