Proprietatea lui Darboux

În analiza matematică, o funcție definită pe un interval al mulțimii numerelor reale și cu valori în aceasta are proprietatea lui Darboux[1] atunci când nu poate trece de la o valoare la alta fără a trece prin toate valorile intermediare. O astfel de funcție se mai numește și funcție Darboux. Denumirea reprezintă un omagiu adus matematicianului francez Jean Gaston Darboux, cel care a demonstrat că există funcții cu proprietatea lui Darboux care sunt discontinue[2]. Funcțiile Darboux pot fi chiar discontinue în orice punct[3].

Definiție, rezultate fundamentale

O funcție f : I R {\displaystyle f:I\rightarrow \mathbb {R} } , unde I R {\displaystyle I\subseteq \mathbb {R} } este un interval nevid, are proprietatea lui Darboux dacă pentru orice numere a , b I {\displaystyle a,\,b\in I} , cu a b {\displaystyle a\leq b} , și y [ min { f ( a ) , f ( b ) } , max { f ( a ) , f ( b ) } ] {\displaystyle y\in \left[\min \left\{f(a),f(b)\right\},\max \left\{f(a),f(b)\right\}\right]} există (cel puțin) un număr x [ a , b ] {\displaystyle x\in [a,b]} astfel încât f ( x ) = y {\displaystyle f(x)=y} .

Orice funcție continuă, definită pe un interval, are proprietatea lui Darboux[4]. Rezultatul este întâlnit în literatură și sub denumirea de teorema valorii intermediare.

O funcție f : I R {\displaystyle f:I\rightarrow \mathbb {R} } , unde I R {\displaystyle I\subseteq \mathbb {R} } este un interval nevid, are proprietatea lui Darboux dacă și numai dacă transformă orice subinterval J I {\displaystyle J\subseteq I} într-un interval, f ( J ) {\displaystyle f(J)} [5].

O funcție are proprietatea lui Darboux dacă și numai dacă transformă orice submulțime conexă a intervalului său de definiție într-o mulțime conexă[6].

O funcție f : I R {\displaystyle f:I\rightarrow \mathbb {R} } , unde I R {\displaystyle I\subseteq \mathbb {R} } este un interval nevid, care este bijectivă și are proprietatea lui Darboux este strict monotonă[7].

Dacă o funcție Darboux este discontinuă, atunci discontinuitățile sale sunt de speța a doua. Un exemplu de funcție Darboux discontinuă este dat de f : R R {\displaystyle f:\mathbb {R} \rightarrow \mathbb {R} } , cu formula f ( x ) = { sin 1 x , x 0 , 0 , x = 0 , {\displaystyle f(x)=\left\{{\begin{array}{ll}\sin {\frac {1}{x}},&x\neq 0,\\0,&x=0,\end{array}}\right.} unde x R {\displaystyle x\in \mathbb {R} } .

Derivata f {\displaystyle f^{\prime }} a unei funcții derivabile f : I R {\displaystyle f:I\rightarrow \mathbb {R} } , unde I R {\displaystyle I\subseteq \mathbb {R} } este un interval nevid, are proprietatea lui Darboux[8]. Rezultatul este întâlnit în literatură și sub denumirea de teorema lui Darboux.

Dacă o funcție admite primitive, atunci ea este funcție Darboux.

Note

  1. ^ Nicolescu et al, p. 225
  2. ^ Darboux
  3. ^ Bruckner, Ceder
  4. ^ Nicolescu et al, p. 224
  5. ^ Nicolescu et al, p. 226
  6. ^ Nicolescu et al, p. 227
  7. ^ Nicolescu et al, ibid.
  8. ^ Nicolescu et al, p. 291

Bibliografie

  • Darboux, G. (), „Memoire sur les fonctions discontinues”, Ann. Sci. Scuola Norm. Sup., 4: 161–248 
  • Bruckner, A. M.; Ceder, J. C. (), „Darboux continuity”, Jahresber. Deutsch. Math. Ver., 67: 93–117 
  • Nicolescu, M.; Dinculeanu, N.; Marcus, S. (), Analiză matematică, Volumul I (ed. a IV-a), București: Editura Didactică și Pedagogică 
  • „Darboux property”, Encyclopedia of Mathematics