Plasa Țăndărei, județul Ialomița

Plasa Țăndărei, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Ialomița.

Cu o suprafață de 7.095 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Ialomița, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre cele mai întinse județe ale țării și unul de câmpie și stepă, de foarte joasă altitudine.

Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic Ialomița se află două județe, Ialomița și Călărași.

Plasa Țăndărei a existat între anii 1919 și 1950, în toată perioada organizatorică inițiată în anii de constituire a României interbelice, având suprafațe mai mari sau mai mici, după cum fusese reorganizată. Reședința sa fusese localitatea Țăndărei, astăzi aflată tot în județul Ialomița.

Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, după cum urmează, ^[1]

• 1. Plasa Călărași, reședința la Călărași (astăzi în județul Călărași),
• 2. Plasa Lehliu, reședința la Lehliu (astăzi în județul Călărași),
• 3. Plasa Slobozia, reședința la Slobozia,
• 4. Plasa Țăndărei, reședința la Țăndărei și
• 5. Plasa Urziceni, reședința la Urziceni.

În 1938 județul avea opt plăși, la cele cinci anterioare (micșorate și re-organizate), adăugându-se următoarel trei, ^[2]

• 6. Plasa Căzănești, reședința la Căzănești,
• 7. Plasa Dragoș Vodă, reședința la Dragoș Vodă (astăzi în județul Călărași) și
• 8. Plasa Fetești, reședința la Fetești.

Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 293.352 de locuitori, dintre care 96,6% români, 2,5% țigani, 0,2% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a.

În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.

• Descrierea județului Ialomița pe România Interbelică.ro

v • d • m Județele interbelice ale Regatului României Banat Caraș • Severin • Timiș-Torontal • Caraș-Severin Basarabia Bălți • Cahul • Cetatea Albă • Hotin • Ismail • Lăpușna • Orhei • Soroca • Tighina Bucovina Câmpulung • Cernăuți • Rădăuți • Storojineț • Suceava • Zastavna Crișana- Maramureș Arad • Bihor • Maramureș • Satu Mare Dobrogea Caliacra • Constanța • Durostor • Tulcea Moldova Bacău • Baia • Botoșani • Covurlui • Dorohoi • Fălciu • Iași • Neamț • Putna • Roman • Tecuci • Tutova • Vaslui Muntenia Argeș • Brăila • Buzău • Dâmbovița • Ialomița • Ilfov • Muscel • Olt • Prahova • Râmnicu Sărat • Teleorman • Vlașca Oltenia Dolj • Gorj • Mehedinți • Romanați • Vâlcea Transilvania Alba • Brașov • Ciuc • Cluj • Făgăraș • Hunedoara • Mureș • Năsăud • Odorhei • Sălaj • Sibiu • Someș • Târnava Mare • Târnava Mică • Trei Scaune • Turda

v • d • m România interbelică — Români — Limba română —  • Apărare • Capitala • Conducători • Constituție • Cultură • Demografie • Drapel •  • Economie • Educație • Istorie • Legi • Orașe • Politică • Stemă • Subdiviziuni • Turism  •  • Cioturi • Formate • Imagini • Portal  •

v • d • m Județul Ialomița al României interbelice Muntenia  • Demografie • Economie • Educație • Fauna • Floră • Geografie • Istorie  • •  • Plășile județului  • ---  • Călărași • Căzănești • Dragoș Vodă • Fetești • Lehliu • Slobozia • Țăndărei • Urziceni  • •