Petar Dobrović

Petar Dobrović
Date personale
Născut	14 ianuarie 1890[1][2][3][4] Pécs, Ungaria[5]
Decedat	27 ianuarie 1942 (52 de ani)[1][6][4][7] Belgrad, Teritoriul Comandantului Militar în Serbia
Înmormântat	Cimitirul Nou din Belgrad[*]​
Cetățenie	Ungaria  Iugoslavia
Ocupație	critic de artă pictor politician
Modifică date / text

Petar Dobrović (în sârbă Петар Добровић; n. 14 ianuarie 1890, Pécs, Ungaria – d. 27 ianuarie 1942, Belgrad, Teritoriul Comandantului Militar în Serbia) a fost un pictor și politician sârb.

Dobrović s-a născut la Pécs, Regatul Ungariei. Promotor al colorismului sârbesc, el a devenit cunoscut pentru portrete și peisaje. A lucrat anterior în stiluri precum impresionismul și cubismul.

În urma Conferinței de Pace de la Paris, regiunea istorică Baranja a fost cedată Ungariei. La 14 august 1921, în fața unei adunări naționale de 15-20 de mii de persoane, artistul Petar Dobrović a propus crearea unei republici independente, care să includă regiunea Baranja și teritorii învecinate. A devenit președintele Republicii Sârbo-Ungare Baranya-Baja^⁠(d). Regimul republicii a fost socialist, însă a fost declarat a fi o democrație largă, nu o dictatură a proletariatului, fiind susținut atât de emigrația comunistă, cât și de cea liberală (precum Oscar Jasi). Cu toate acestea, republicii nu i s-a acordat niciodată recunoașterea internațională. Imediat după retragerea armatei sârbe, armata ungară a intrat în teritoriu și republica a încetat să existe doar 8 zile după proclamarea sa.

Ulterior, a trăit în Regatul Iugoslaviei. A fost profesor la Academia de Arte Frumoase din Belgrad. A decedat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada ocupației germane a Serbiei^⁠(d), fiind înmormântat în Cimitirul Nou din Belgrad^⁠(d).^[8]

În prima etapă a carierei sale, Petar Dobrović a fost adept al impresionismului și cubismului. Din 1924, a fost prieten cu artistul modernist Ignjat Job.

Petar Dobrović a fost un renumit reprezentant al stilului coloristic al expresionismului în arta picturală din Iugoslavia anilor 1930, cunoscut pentru portrete și peisaje.

Individuale

• 1912 Locațiile Societății Femeilor, Pécs
• 1919 Salonul "Ulrich", Zagreb, Primăria, Novi Sad
• 1920 Druga beogradska gimnazija, Belgrad
• 1921 Sala Stanković, Belgrad
• 1924 Salonul Manes, Praga
• 1925 Salonul Galic, Split
• 1927 Clădirea Bursei, Novi Sad
• 1928 Marele Salon al Comitatului, Sombor, Societatea pentru Avansarea Științei și Artei, Sala Casinoului Național, Osijek, Pavilionul de Artă, Zagreb
• 1929 Salonul de Artă Šira, Zagreb, Sala de Ceremonii a Liceului de Muzică din Novi Sad, Novi Sad
• 1930 Pavilionul de Artă, Belgrad
• 1931 Pulhri Studio, Praga, Kunstring, Rotterdam, Kunstzalen A. Mak, Amsterdam
• 1932 Institutul Denisuv, Praga
• 1933 Clubul Francez, Belgrad
• 1934 Salonul Ulrich, Zagreb. Clubul Francez, Belgrad
• 1936 Clubul Francez, Belgrad
• 1937 Sala Matica Srpska, Novi Sad
• 1940 Pavilionul de Artă, Belgrad

Postum

• 1955 Pavilionul de Artă „Cvijeta Zuzorić”, Belgrad
• 1974 Muzeul de Artă Contemporană, retrospectivă, Belgrad, Galeria "Petar Dobrović", Belgrad, Galeria Modernă, Ljubljana
• 1981 Galeria Facultății de Arte Frumoase, Belgrad
• 1983 Galeria Petar Dobrović, Belgrad
• 1985 Galeria de Arte Frumoase, Belgrad
• 1990 Spațiu muzeal, retrospectivă, Zagreb, Galeria Matica Srpska, Novi Sad, Muzeul Național, Belgrad, Muzeul Janus Panonius, Pécs
• 1999 Galeria Petar Dobrović, Belgrad, Galeria Matica Srpska, Novi Sad
• 2001 Galeria Petar Dobrović, Belgrad