Peștera Bolii
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Peștera Bolii este o străpungere naturală accesibilă pe toata lungimea ei, una din puținele peșteri de acest fel din țară (ex. Peștera Cetatea Rădesei).
| Peștera Bolii | |
| Geografie | |
|---|---|
| Localizare | Municipiul Petroșani, judetul Hunedoara |
| Coordonate | 45°26′52″N 23°19′14″E ({{PAGENAME}}) / 45.447811°N 23.320681°E |
| Lungime | 455 m |
| Adâncime | -3 m |
| Altitudine | 720 m.d.M. |
| Descoperire | evul mediu |
| Geologie | Calcar |
| Număr de intrări | 2 |
| Alte informații | |
| Peșteră activă [1] | |
Modifică date / text  | |
Localizare
Peștera este situată în partea de nord orașului Petroșani, la 6km de acesta, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Țara Hațegului, în locul unde se întâlnesc Munții Retezatului cu cei ai Sebeșului.
Toponimie
Numele peșterii vine probabil de la familia Bolia care a avut încă din secolul XV-lea proprietăți de pământ și păduri în zonă.
Descriere
Peștera începe acolo unde Pârâul Jupâneasa se pierde în pachetul de calcarele jurasice printr-un portal spectaculos de 20 m la baza și 10 m înălțime. Galeria principală a peșterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lărgindu-se în adevărate săli spațioase. Formațiunile de scurgere apar în locurile înalte și pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboară doar -3 m. La ieșire din peștera pârâul poartă numele de Galbina.
Condiții de vizitare
Prin anii ´60 peștera a fost amenajată cu poduri de trecere peste pârâu dar ele au fost distruse în timp. Peștera a fost abandonată până de curând când speologii locali de la Asociația PETRO-AQUA, au trecut la reamenajare. Au fost montate podețe care ușurează parcurgerea întregului gol subteran fără pericol.
Tarife : adulți 10 lei, pensionari și studenți 5 lei, elevi 2,50 lei
PROGRAMUL DE VARA 15 mai-15 septembrie - zilnic intre orele 9.30 - 18.00
PROGRAM DE IRNA 15 septembrie- 15 mai - luni- vineri intre orele 9.30-14.00
sambata-duminica 9.30-18.00
Manifestări artistice
Încă din perioada interbelică în cea mai mare sală a peșterii au fost organizate concerte muzicale. Sala a fost denumită Sala de concert și dans ca urmare a acusticii deosebite de care a dat dovadă. În anul 2007 în ziua de 1 mai tot în spiritul tradiției s-au desfășurat manifestări artistice atât în interiorul peșterii cât și în afara ei.
Biologie
Au fost identificate două specii de lilieci foarte rare.
Note
- ^ Este o peșteră care are curs de apă permanent
Bibliografie
- Marcian Bleahu 1976 Peșteri din Romania.
- T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984
- Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Federatia Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrala de Speologie Sportiva - colectia Buletinului speologic informativ
- colectia revistei Speotelex
Vezi și
- Peștera Huda lui Papară
- Peștera Vântului
- Peștera Pojarul Poliței
- Peșteră
- Listă de peșteri din România
Legături externe
- P. Bolii
- pestera Bolii
- Comorile din Peștera Bolii Arhivat în , la Wayback Machine., 1 septembrie 2010, Carmen Cosman, România liberă
- Pestera Bolii redevine obiectiv turistic, 5 noiembrie 2005, Evenimentul zilei
- Liliecii au stricat cheful din Pestera Bolii, 2 mai 2007, Evenimentul zilei
- Imre Szuhanek a devenit „premiant fără premii”, pentru că a transformat Peștera Bolii într-o atracție culturală, 3 noiembrie 2013, Daniel Guță, Adevărul
Reportaje
- Concert de muzică religioasă și o piesă de teatru în Peștera Bolii, 31 martie 2011, Ciprian Iancu, Evenimentul zilei
- Peștera Bolii. Alt fel de a pătrunde în măruntaiele Pământului în Petroșani, 28 mai 2014, Răzvan Năstase, Adevărul
| ||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||
