Mașină termică

Termodinamică
Schema unei mașini termice Carnot
Ramuri Clasică Statistică Chimică Cuantică la echilibru / nu la echilibru
Principii Zero Primul Al doilea Al treilea
Sisteme Izolat Închis Deschis Adiabatic Stare Ecuație de stare Gaz ideal Gaz real Stare de agregare Fază Echilibru Volum de control Instrumente Procese Destindere liberă Izobar Izocor Izotermic Adiabatic exponent Izentropic Izentalpic Politropic Cvasistatic Reversibil Ireversibil disipare Cicluri Carnot Direct Inversat Randament și eficiență
Propertăți ale sistemelor Notă: Parametri conjugați cu italice Diagrame termodinamice Proprietăți intensive și extensive Funcții de proces Lucru mecanic Căldură Funcții de stare Temperatură / Entropie Presiune (internă) / Volum Potențial chimic / Număr de particule Titlul vaporilor Proprietăți reduse
Proprietăți ale materialelor Baze de date cu proprietăți Capacitate termică masică  ${\displaystyle c=}$ ${\displaystyle T}$ ${\displaystyle \partial S}$ ${\displaystyle N}$ ${\displaystyle \partial T}$ Coeficient de compresibilitate  ${\displaystyle \beta =-}$ ${\displaystyle 1}$ ${\displaystyle \partial V}$ ${\displaystyle V}$ ${\displaystyle \partial p}$ Coeficient de dilatare volumică  ${\displaystyle \alpha =}$ ${\displaystyle 1}$ ${\displaystyle \partial V}$ ${\displaystyle V}$ ${\displaystyle \partial T}$
Ecuații Teorema lui Carnot Teorema lui Clausius Relația fundamentală Legea gazelor ideale Stări corespondente Relațiile Maxwell Relațiile Onsager Ecuațiile Bridgman Tabel cu ecuații termodinamice
Potențiale Energie internă: ${\displaystyle U(S,V)}$ Energie liberă: ${\displaystyle A(T,V)=U-TS}$ Entalpie: ${\displaystyle H(S,p)=U+pV}$ Entalpie liberă: ${\displaystyle G(T,p)=H-TS}$ Entropie liberă
Istorie Cultură Istorie Generală Istoria entropiei Legile gazelor Istoria perpetuum mobilelor Filozofie Entropie și timp Entropie și viață Clichetul brownian Demonul lui Maxwell Paradoxul morții termice Paradoxul lui Loschmidt Sinergetică Teorii Teoria caloricului Forța vie Echivalentul mecanic al caloriei Putere motrice Lucrări fundamentale An Experimental Enquiry Concerning ... Heat On the Equilibrium of Heterogeneous Substances Réflexions sur la puissance motrice du feu Cronologii Termodinamică mașini termice Artă Învățământ Suprafața termodinamică a lui Maxwell Entropia ca disipare a energiei
Personalități Bernoulli Boltzmann Bridgman Carathéodory Carnot Clapeyron Clausius de Donder Duhem Gibbs von Helmholtz Joule Kelvin Lewis Massieu Maxwell von Mayer Nernst Onsager Planck Rankine Smeaton Stahl Tait Thompson van der Waals Waterston
Altele Nucleație Autoasamblare Autoorganizare Ordine și dezordine
Categorie
v d m

O mașină termică este o mașină de forță în care se produc transformări termodinamice ale unui agent termic.^[1]

Mașinile termice pot fi:^[1]

• Mașini termice generatoare, care transformă energia mecanică a unor corpuri solide în energie internă a unui agent termic. Exemplu de mașină termică generatoare este un compresor de gaze.
• Mașini termice motoare, cunoscute și sub denumirea de motoare termice, care transformă energie internă a unui agent termic în energia mecanică a unor corpuri solide. Exemplu de mașină termică motoare este un motor cu ardere internă.

După agentul de lucru folosit, mașinile termice motoare pot fi împărțite în două categorii: mașini cu abur și mașini cu gaze.^[2] Mașinile cu abur sunt de două categorii: mașini cu abur cu piston și turbine cu abur. Deoarece arderea combustibilului la aceste mașini are loc în afara mecanismului motor, și anume, în focarul cazanului de abur ele se mai numesc mașini cu ardere externă. În mașina cu abur cu piston, aburul se introduce periodic (cu întreruperi) în cantități limitate, ceea ce limitează puterea mașinii. Energia internă a aburului se transformă în lucru mecanic prin destindere, împingând pistonul. În turbina cu abur aburul curge continuu, turbina fiind capabilă să genereze puteri mari. Entalpia aburului se transformă mai întâi în energie cinetică în paletele statorului (ajutaje) și apoi în lucru mecanic în paletele rotorului pe care îl pune în mișcare de rotație.

La motoarele cu piston, arderea combustibilului are loc în interiorul cilindrului motor, motiv pentru care ele se numesc motoare cu ardere internă. Gazele rezultate din ardere servesc ca agent de lucru, o parte din energia lor internă fiind transformată în cursul destinderii în lucru mecanic. În mod obișnuit motoarele cu ardere internă necesită combustibil lichid sau gazos de calitate superioară, deși există motoare navale care funcționează cu păcură și chiar cu praf de cărbune.
După numărul de curse (timpi) ale pistonului în care se desfășoară ciclul motor se deosebesc motoare în patru timpi și motoare în doi timpi.
După procedeul de aprindere, motoarele cu ardere internă se împart în motoare cu aprindere prin scânteie, denumite prescurtat MAS, motoare cu aprindere prin comprimare, denumite prescurtat MAC și motoare cu cap incandescent.

Turbinele cu gaze folosesc ca agent de lucru gazele rezultate prin arderea combustibilului.

Motoarele rachetă se folosesc pentru propulsia avioanelor și navelor cosmice. Aceste motoare funcționează pe principiul producerii forței de reacțiune, prin scurgerea gazelor de ardere din motor cu viteză mare, folosind un ajutaj.

• Termodinamică
• Ciclu termodinamic

Portal Fizică