Listă de personalități din Cernăuți

Această pagină conține o listă alfabetică de persoane născute în Cernăuți și o listă alfabetică de persoane al căror nume este legat de marele oraș.

• Antonie Putneanul (? - 1748), episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse;

• Rose Ausländer (1901 - 1988), poetă evreică;
• Moshe Barasch (1920 - 2004), istoric de artă evreu;
• Isidor Bodea (1866 - 1938) primul medic șef al Spitalului de Copii din Cernăuți;
• Ion Bostan (1914 - 1992), regizor român de filme documentare;
• Leon Birnbaum (1918 - 2010), matematician român evreu;
• Charles K. Bliss, (1897–1985), inginer chimist și semiotician, inventator al unui limbaj simbolistic;
• Octav Botnar (1913–1998), om de afaceri român;
• Paul Celan (1920–1970, Paris), scriitor evreu de limba germană;
• Erwin Chargaff (1905–2002), biochimist evreu-american;
• Ambrosiu Dimitrovici (1838–1866), publicist român, membru fondator al Academiei Române;
• Yuli-Yoel Edelstein (n. 1958), politician israelian, președintele Knessetului;
• Eugen Ehrlich (1862–1922), romanist, jurist și sociolog al dreptului;
• Alfred Eisenbeisser (1908–1991), fotbalist român.

• Moisei Fișbein (n. 1947), scriitor, traducător evreu-ucrainean;
• Maria Forescu (Maria Füllermann) (1875–1943), cântăreață, actriță evreică-austriacă-germană;
• Murray Gell-Mann (1929- 2019)- fizician ilustru american, Laureat Nobel, fondatorul cromodinamicii cuantice, părinții căruia provin din Cernăuți
• Alfred Gong (născut Alfred Liquornik) (1920–1981), poet evreu-austriac-american de limba germană;
• Joseph Gregor (1888–1960), dramaturg, istoric al teatrului, libretist austriac;

• Radu Grigorovici (1911–2008), fizician român, membru al Academiei Române;
• Norberto Höfling (1924–2005), fotbalist evreu român;
• Maria Iaremciuk (n. 1993), cântăreață ucraineană de muzică pop;
• Arseni Iațeniuk (n. 1974), om politic ucrainean, a fost ministrul de externe și președintele Radei Supreme a Ucrainei;
• Ilasievici Ilie, (1918–1991) , profesor de matematică;
• Vladimir Iliescu (1926 - 1997), filolog;
• Constantin Isopescu-Grecul (1871–1938), jurist, politician, om de afaceri român din Austro-Ungaria;
• Raimund Friedrich Kaindl (1866–1930) istoric, folclorist austriac, profesor la Universitatea locală;
• Frederick John Kiesler (1890–1965), desenator de teatru, artist, teoretician și arhitect evreu-austriac-american;
• Alfred Kittner (1906–1991), poet evreu-român de limbă germană; în ultimii ani ai vieții a emigrat în Germania;
• Aurel Kostrakiewicz (n. 1930), editor de imagine și operator de film român;
• Olena Kravațka (n. 1992), scrimeră ucraineană;
• Mila Kunis (n. 1983), actriță evreică; a emigrat în Statele Unite;
• Zvi Laron (n. 1927), medic și cercetător evreu-israelian, specialist în endocrinologie infantilă;
• Grigore N. Lazu (1845 - 1898), scriitor român;
• Evhenia Lopata (n. 1994), traducătoare.

• Itzik Manger (1901–1969), scriitor limbă idiș, a trăit în România, Polonia, Franța, Israel;
• Georg Marco (1863–1923), jucător de șah și autor austriac;
• Selma Meerbaum-Eisinger (1924–1942), poetă și traducătoare evreică-română de limbă germană;
• Vladimir Melnikov (1951), scriitor, compozitor, artist emerit al Ucrainei.

• Carol Miculi (1821–1892), pianist și compozitor român, având și origini poloneze, ucrainene și armene;
• Jan Mikulicz-Radecki (1850–1905), chirurg polonez cu rădăcini germane;
• Valentin Bartholomaeus Ritter von Mikulicz-Radecki (1855–1910), militar austriac de origine polonă, feldmareșal-locotenent;
• Modest Morariu (1929–1988), scriitor și traducător român;
• Hermann Poras (1835–1899), medic și politician evreu;
• Anton Pawlowski (1830–1901), ofițer, comandant al ordinului regal al coroanei românești; Maestru onorific al corpului militar de elevi Alemannia etc;
• Emil Pavelescu (1944 – 2015), pictor român;
• Michail Prodan (1912–2002), silvicultor german, de origine român din Cernăuți, fondatorul biometriei silvice în spațiul vorbitor de germană, profesor la Freiburg.

• Zamfir Ralli-Arbore (1848 - 1933), scriitor, jurnalist român;
• Gregor von Rezzori (născut d'Arezzo; 1914–1998), scriitor de limbă germană de origine siciliano-austriacă;
• Walther Rode (1876–1934), scriitor, avocat;
• Ludovic Rodewald-Rudescu (1908–1922), biolog român de etnie germană;
• Ludwig Rottenberg (1864–1932), dirijor și compozitor evreu-german;
• Maximilien Rubel (1905–1996), sociolog și istoric al marxismului evreu-francez, apropiat de anarhism, veteran al războiului civil din Spania;
• Mircea Șerbănescu (1919–2012), scriitor, publicist;
• Sidy Thal (1912–1983), actriță și cântăreață evreică în limba idiș din România și Ucraina;
• Constantin Tomaszczuk (1840–1889), jurist, om politic român, inițiatorul și primul rector al Universității din Cernăuți cu limba de predare germană;
• Stefanie von Turetzki (1868–1929), fondatoare a primului liceu de fete din Austro-Ungaria, la Cernăuți;
• Tudor Țopa (1928–2008), scriitor și traducător român;
• Viorica Ursuleac (1894–1985), cântăreață de operă din Austria și Germania, de origine română;
• Roman Vlad (1919–2013), compozitor, pianist român, emigrat în Italia;
• Isidor Vorobchievici (1836–1903), compozitor, muzicolog, preot;
• James Immanuel Weissglas (1920–1979), traducător, poet evreu-român de limbă germană, ziarist;
• Rosa Welt-Straus (1856–1938), medic, activistă feministă evreică;
• Tzvi Yavetz (1925–2013), istoric evreu, emigrat în Israel;
• Friedrich Zelnik, (1885–1950), regizor și producător evreu-german de filme mute.

• Aharon Appelfeld (n. 1932), scriitor de limbă ebraică;
• Avigdor Arikha (n. 1929), pictor, desenator evreu-israelian-francez;
• Hermann Bahr (1863-1934) - scriitor austriac; a studiat o perioadă la Universitatea din Cernăuți;
• Edward Bibring (1895–1959), medic și psihanalist austriac, colaborator al lui Freud;
• Grigore Vasiliu Birlic (1905–1970), actor român; a studiat dreptul și artele dramatice la Cernăuți, unde a și debutat la Teatrul Național din localitate;
• Nathan Birnbaum (1864–1937), scriitor, filozof evreu; a patronat în anul 1908, la Cernăuți, conferința pentru promovarea limbii idiș;
• Antonin Borovec (1870–1925), diplomat cehoslovac în Cernăuți, fondator al Conceptului social-inovativ pentru văduve și orfani;
• Josef Burg, (1912–2009), poet evreu, locuitor al Cernăuțiului;

• Mihai Eminescu (1850–1889), poetul național al României, a învățat la școala elementară, precum și la liceul german din Cernăuți;
• Osip Iuri Adalbertovici Fedkovici (1834–1888), scriitor ucrainean; a activat și la Cernăuți, unde Universitatea îi poartă numele;
• Robert Flinker (1906–1945), scriitor român de limbă germană și medic; a trăit la Cernăuți;
• Iancu Flondor (cavaler de Flondor) (1865–1924), om politic român, conducătorul mișcării naționale a românilor din Bucovina; a studiat la liceul german din Cernăuți, a activat în acest oraș ca parlamentar în Dieta Bucovinei și, în 1918, a prezidat Consiliul Național Român al Bucovinei;
• Tudor de Flondor (1862–1908), compozitor român;
• Jacob Frank (1726–1791), predicator mesianic evreu din Galiția; a trăit în tinerețe la Cernăuți;
• Ivan Franko (1856–1916), scriitor ucrainean; a studiat un semestru la Universitatea din Cernăuți;
• Karl Emil Franzos (1848–1904), scriitor și publicist austriac, evreu crescut în Cernăuți;

• Gala Galaction (1879–1961), scriitor și preot ortodox român; a terminat doctoratul în teologie la Universitatea din Cernăuți, în 1909;
• Vasile Găină (1868–1909), teolog, publicist român, profesor la Cernăuți;
• Avram Goldfaden (1840–1908), dramaturg, actor, regizor, compozitor și producător de teatru în limba idiș, evreu din Ucraina, și-a desfășurat o parte din activitatea artistică la Cernăuți și în Regatul României;
• Zygmunt Gorgolewski (1845–1903), arhitect polonez, a proiectat edificiul Băncii din Cernăuți;
• Gheorghe Grigorovici (1871–1950), lider social democrat și om politic român;
• Eugenie Hacman (1793–1873), prelat creștin ortodox român; a inițiat întemeierea mitropoliei Cernăuțiului și Bucovinei (1873);
• Josef Hlávka (1831–1908), arhitect ceh, a proiectat complexul mitropoliei din Cernăuți, azi sediu al Universității, și biserica catolică armeană din oraș;
• Eudoxiu Hurmuzachi (1812–1874), jurist, istoric; a activat și a murit la Cernăuți;
• Nazari Iaremciuk (n. 1951–1995), cântăreț ucrainean; a trăit în marele oraș;
• Viorel Iliescu (n. 1940), actor;
• Volodymyr Ivasiuk (1949–1979), compozitor ucrainean de muzică ușoară, născut în regiunea Cernăuți;
• Joseph Kalmer (1898–1959), scriitor și ziarist austriac; a învățat la liceul din Cernăuți;
• Friedrich Kleinwächter (1877–1959), economist, a studiat la Cernăuți;
• Ruth Klieger Aliav (1914–1979), activistă în domeniul umanitar, româno-israeliană, de origine evreică din Ucraina;
• Olga Kobyleanska (1863–1942), scriitoare ucraineană; a trăit la Cernăuți;
• Anton Kochanowski von Stawczan, baron de Stawczan (1817–1906), politician și moșier polonez, fost primar al Cernăuțiului.

• George Löwendal (1897–1964), pictor, poet, scenograf, actor, maestru de balet;
• Eusebie Mandicevschi (1857 - 1929), compozitor, muzicolog român.
• Dan Pagis (1930–1986), poet evreu, emigrat în Israel;
• Traian Popovici (1892–1946), avocat român, decorat de Statul Israel cu titlul și medalia „Drept între popoare”;
• Leibu Levin (1914–1988), declamator în limbile română, idiș și ebraică, poet și compozitor;
• Alfred Margul-Sperber (1898–1967), poet evreu-român de limbă germană și traducător;
• Anastasia Markovici (n. 1979), pictoriță ucraineană care locuiește în Cernăuți.
• Andreas Mikulicz (1804–1881), arhitect austriac cu origini polone din Galiția, a proiectat clădirea primăriei orașului Cernăuți, unde s-a stabilit;
• Ion Nistor (1876–1962), istoric și om politic român, unul din conducătorii luptei românilor din Bucovina pentru autodeterminare și unire la România; a fost profesor la Universitatea din Cernăuți și ministru, a dat profil românesc acestei universități.
• Aurel Onciul (1864–1921), (cavaler de Onciul), om politic român, liderul partidului democrat al românilor din Bucovina, inițiator al „Tovărășiei țărănești” cu rutenii;
• Florin Piersic (n. 1936) este un actor român de teatru și film; și-a petrecut o parte din copilărie la Cernăuți;
• Dumitru Plesca (1904–1939), luptător pentru unificarea Basarabiei cu România, a efectuat stagiul militar la Cernăuți;
• Israel Polak (1909–1993), industriaș chilian - israelian, originar din Maramureș, a învățat la o școală textilă din Cernăuți, unde a înființat, ulterior, o înteprindere textilă;.
• Ciprian Porumbescu (1853–1883), compozitor român, a făcut studii muzicale la Cernăuți, unde a compus unele din creațiile sale muzicale, inclusiv muzica la Imnul Albaniei (sau în versiunea inițială românească „Pe-al nostru steag e scris Unire”);
• Sextil Pușcariu (1877–1948), lingvist și filolog român, născut la Brașov, profesor extraordinar începând cu anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filozofie de la Universitatea din Cernăuți în 1918;

• Aron Pumnul (1818–1866), filolog și pedagog român, profesor al lui Mihai Eminescu, la gimnaziul german din Cernăuți; a murit la Cernăuți;
• Wilhelm Reich (1897–1957), psihanalist, psihiatru și sexolog austriac și american; a învățat la școala din Cernăuți;
• Vladimir de Repta (1842–1926) teolog ortodox român, mitropolit al Bucovinei între anii 1902-1924, profesor și rector al Universității din Cernăuți;
• Eric Roll (1907–2005), economist, administrator, diplomat și bancher britanic, fiul bancherului evreu Mathias Roll din Cernăuți, oraș în care a învățat, în 1918-1925, la o școală privată românească, a fost guvernator al Băncii Angliei și director al societății Times Newspapers.Ltd, președinte al Băncii Warburg SA;
• Moses Rosenkranz (1904–2003), poet de limbă germană, evreu; a trăit în România, URSS și Germania;
• Sofia Rotaru (n. 1947), cântăreață ruso-ucraineană de muzică ușoară, cu rădăcini românești, născută în zona Cernăuți.

• Ion G. Sbiera (1836–1916), folclorist, istoric literar român, profesor de limba și literatura română la Cernăuți;
• Joseph Schmidt (1904–1942), tenor evreu-austriac-german;
• Isaac Schreyer (1890–1948), poet, traducător austriac.
• Joseph Schumpeter (1883–1950), economist austriac-american; între 1909–1911 a fost profesor la Universitatea din Cernăuți;
• Eliezer Steinbarg (1880–1932), scriitor evreu; a devenit mentorul vieții literare idiș la Cernăuți, unde a și murit;
• Wilhelm Stekel (1868–1940), medic, psihanalist și sexolog austriac; a crescut la Cernăuți, unde a frecventat liceul;
• Leo Stern (1901–1982), istoric, sociolog și militant comunist austriac; a urmat liceul la Cernăuți;
• Manfred Stern (1896–1954), militant comunist austriac, evreu din Bucovina, fratele lui Leo Stern, comandant al Armatei Roșii chineze și al Brigăzii a 11 -a republicane în Războiul civil din Spania;
• Wolf Stern (1897–1960), militant comunist, ziarist și istoric militar, evreu, fratele lui Leo și Manfred Stern, a activat în România, Austria, URSS și, apoi, s-a stabilit în Germania de Est;
• Alexander Supan (1847–1920), geograf și geopolitician austro-german, originar din Tirol, a fost profesor de gimnaziu și apoi universitar la Cernăuți;
• Nikolai Vavilov (1887–1943) genetician și botanist rus; a fost arestat în 1940, în perioada terorii staliniste, în timpul unei misiuni științifice, la Cernăuți;
• Salo Weisselberger (1867–1931), om politic, jurist, judecător evreu, primar al orașului;
• Sofia Vicoveanca (n. 1941), interpretă română de muzică populară.

• Listă de personalități din Chișinău

• ro "Orașul Cernăuți și marile personalități ale lumii născute aici"^{[nefuncțională]}