Hugo Raudsepp

Hugo Raudsepp
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Laiuse⁠(d), Regiunea Jõgeva, Estonia Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ozerlag⁠(d), RSFS Rusă, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie Estonia Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
jurnalist
dramaturg
umorist
politician
critic literar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba estonă[2] Modificați la Wikidata
Partid politicEesti Sotsialistide-Revolutsionääride Partei[*][[Eesti Sotsialistide-Revolutsionääride Partei (political party in Estonia)|​]]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1920–1949
Limbilimba estonă  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeMikumärdi
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hugo Raudsepp (n. , Laiuse⁠(d), Regiunea Jõgeva, Estonia – d. , Ozerlag⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un dramaturg, jurnalist, critic literar și politician eston.[3] În 1951 a fost deportat în regiunea Irkutsk de către autoritățile sovietice, unde a murit.[4]

Viață

Victor Paul Hugo Raudsepp s-a născut ca fiul unui distilator din Vaimastvere din comitatul Jõgeva. A studiat mai întâi la școlile locale din sat și parohie, apoi la școala din Tartu până în 1900. Ulterior, a lucrat ca funcționar într-o mică afacere cu amănuntul din parohia Rakke. După 1907, a lucrat ca jurnalist, critic literar și cronicar la diferite ziare. Între anii 1917 și 1920, a fost activ din punct de vedere politic, când a avut funcția de viceprimar al orașului Viljandi și a activat în secretariatul Adunării Constituante din Estonia. Ulterior, implicarea sa în politică a scăzut. Din 1920 până în 1924, Raudsepp a fost critic literar al ziarului Vaba Maa. În 1924, s-a îmbolnăvit de tuberculoză, a durat un an ca sa să recupereze. A lucrat ca scriitor independent în Elva și în Tartu din 1936. După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Raudsepp a locuit în Tallinn. În perioada în care a scris, a devenit unul dintre cei mai importanți scriitori de piese de teatru de comedie și dramatice din Estonia.[5]

În 1950 Raudsepp și-a pierdut statutul social, politic și juridic[6] și a fost deportat în 1951 după ce a fost arestat de regimul de ocupație sovietic. Apoi a fost condamnat la zece ani de exil în Siberia la muncă grea.[7] În septembrie 1952, Hugo Raudsepp a murit în timpul construcției căii ferate Baikal-Amur.[8]

Operă literară

Hugo Raudsepp a debutat după primul război mondial, cu antologia sa de ficțiune scurtă Sidemed ja sõlmed (Cravate și noduri) care a fost publicată în 1919. Cu toate acestea, el a fost cunoscut cel mai mult în Estonia pentru cele douăzeci de piese de teatru ale sale, care au fost printre cele mai populare din perioada sa.[9] A scris deseori sub pseudonimul Milli Mallikas. Ca dramaturg, Raudsepp a debutat cu piesa Demobiliseeritud perekonnaisa (Tatăl demobilizat) în 1923. Piesele sale sunt în mare parte comedii, cu abordări criptice și satirice ale problemelor politice ale zilei. Celebritatea sa în teatru a venit odată cu piesa Mikumärdi din 1929, o parodie socială care a expus necruțător ambițiile și înfumurarea falsă prin personajul fermierului Mikumärdi, prin oaspeți de vară romantici și aventuroși și printr-un vânzător din oraș. De asemenea, a avut succes în Finlanda și Letonia.[10] Următoarea sa dramă Vedelvorst (Tâmpitul, 1932) a fost, de asemenea, foarte populară. Hugo Raudsepp a publicat romanul Viimne eurooplane (Ultimul european) în 1941.

Lucrări

  • Sidemed ja sõlmed (povestiri, 1919)
  • Imbi (roman, 1920)
  • Kirju rida (povestiri, 1921)
  • Vested (vol. I-II, 1921 și 1924)
  • Euroopa uuemast kirjandusest (Literatură, 1921)
  • Ekspressionism (Literatură, 1922)
  • Lääne-Euroopa sentimentalism ja haletundeline vool Eesti kirjanduses (Literatură, 1923)
  • Demobiliseeritud perekonnaisa (drama, 1923)
  • Ameerika Kristus (drama, 1926)
  • Kikerpilli linnapead (drama, 1926)
  • Ristteed (culegere de povestiri, 1926)
  • Sinimandria (drama, 1927)
  • Kohtumõistja Simson (drama, 1927)
  • Siinai tähistel (drama, 1928)
  • Püha Miikaeli selja taga (drama, 1928)
  • Mikumärdi (drama, 1929)
  • Mait Metsanurk ja tema aeg (eseu-monografie, 1929)
  • Põrunud aru õnnistus (drama, 1931)

  • Vedelvorst (Drama, 1932)
  • Salongis ja kongis (Drama, 1933)
  • Isand Maikello sisustab oma raamatukappi (Drama, 1934)
  • Roosad prillid (Drama, 1934)
  • Jumala veskid (povestiri, 1936)
  • Lipud tormis (Drama, 1937)
  • Mees, kelle käes on trumbid (Drama, 1938)
  • Roheline Tarabella (Drama, 1938)
  • Mustahamba (Drama, 1939)
  • Kompromiss (Drama, 1940)
  • Viimne eurooplane (roman, 1941)
  • Kivisse raiutud (culegere de povestiri, 1942)
  • Rotid (Drama, 1946)
  • Tagatipu Tiisenoosen (Drama, 1946)
  • Minu esimesed kodud. Mälestused I (memorii, 1947)
  • Tillereinu peremehed (Drama, 1948)
  • Küpsuseksam (Drama, 1949)
  • Lasteaed (Drama, 1949)
  • Vaheliku vapustused (drama, publicată postum în 2003)

Ecranizări

Piesa sa de teatru Vedelvorst a fost adaptată ca episodul Vetelys (1970) al serialului de televiziune Teatterituokio.[11] Piesa de teatru Mikumärdi a fost ecranizată de regizoarea Sirppa Sivori-Asp ca un film de televiziune de comedie, Mikumärdissä on kesä, în 1964.[12]

Bibliografie

Note 
  1. ^ a b c d Viktor Paul Hugo Raudsepp, Eesti biograafiline andmebaas ISIK, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Cody, Sprinchorn 2007, p. 428.
  4. ^ Raun 2001, p. 186.
  5. ^ Shipley 2007, p. 271.
  6. ^ O'Connor 2006, p. 192.
  7. ^ „Literature: Estonian literature in two cultural spheres”. estonica.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Hasselblatt, pp. 213–221.
  9. ^ Hasselblatt 2006, pp. 496–498.
  10. ^ Gassner, Quinn 2002, p. 252.
  11. ^ Episodul Vetelys la imdb.com
  12. ^ Mikumärdissä on kesä la imdb.com
Referințe
  • Gabrielle H. Cody, Evert Sprinchorn. The Columbia encyclopedia of modern drama, Volume 1 (ed. 2007). Columbia University Press. ISBN 0-231-14422-9.  - Total pages: 1721
  • Cornelius Hasselblatt. Katastrophe und Depression in den dreißiger Jahren – George Orwell und Hugo Raudsepp (în germană). Acta Baltica 33. 
  • Cornelius Hasselblatt. Geschichte der estnischen Literatur: von den Anfängen bis zur Gegenwart (în germană) (ed. when). Walter de Gruyter. ISBN 3-11-018025-1.  - Total pages: 869
  • Kevin O'Connor. Culture and customs of the Baltic states (ed. 2006). Greenwood Publishing Group. ISBN 0-313-33125-1.  - Total pages: 274
  • John Gassner, Edward Quinn. The Reader's Encyclopedia of World DramaNecesită înregistrare gratuită (ed. when). Courier Dover Publications. ISBN 0-486-42064-7.  - Total pages: 1040
  • Toivo U. Raun. Estonia and the EstoniansNecesită înregistrare gratuită (ed. when). Hoover Press. ISBN 0-8179-2852-9.  - Total pages: 366
  • Joseph T. Shipley. Encyclopedia of Literature -, Volume 1 (ed. 2007). Read Books. ISBN 1-4067-0135-1.  - Total pages: 588

Vezi și

Legături externe

Control de autoritate