Evolută

Evoluta parabolei (cu albastru) este locul geometric al centrelor de curbură ale sale (cu roșu)
Evoluta acestei elipse este anvelopa normalelor la ea

În geometria diferențială a curbelor, evoluta unei curbe este locul geometric al tuturor centrelor de curbură. Adică, atunci când se trasează centrul de curbură al fiecărui punct de pe o curbă, forma rezultată va fi evoluta acelei curbe. Prin urmare, evoluta unui cerc este un singur punct, centrul său.[1] Echivalent, o evolută este anvelopa normalelor la o curbă.

Evolutele sunt strâns legate de evolvente: o curbă este evoluta oricărei evolvente a sa.

Istoric

Apoloniu din Perga (c. 200 î.Hr.) a discutat despre evolute în Cartea a V-a din Koniká (Conice). Totuși, Christiaan Huygens este uneori considerat că a fost primul care le-a studiat (1673). Huygens și-a formulat teoria evolutelor cândva în jurul anului 1659 pentru a ajuta la rezolvarea problemei găsirii curbei tautocrone, care, la rândul ei, l-a ajutat să construiască un pendul izocron. Acest lucru se datorează faptului că curba tautocronă este o cicloidă, iar cicloida are proprietatea unică că evoluta sa este și ea o cicloidă. Teoria evolutelor i-a permis lui Huygens să obțină multe rezultate care vor fi găsite ulterior folosind calculul infinitezimal.[2]

Evoluta unei curbe parametrice

Dacă x = c ( t ) , t [ t 1 , t 2 ] {\displaystyle {\vec {x}}={\vec {c}}(t),\;t\in [t_{1},t_{2}]} este reprezentarea parametrică a unei curbe regulate în plan cu curbura nenulă peste tot, cu ρ ( t ) {\displaystyle \rho (t)} raza de curbură și n ( t ) {\displaystyle {\vec {n}}(t)} versorul normal îndreptată spre centrul de curbură, atunci

E ( t ) = c ( t ) + ρ ( t ) n ( t ) {\displaystyle {\vec {E}}(t)={\vec {c}}(t)+\rho (t){\vec {n}}(t)}

descrie evoluta curbei date.

Pentru c ( t ) = ( x ( t ) , y ( t ) ) T {\displaystyle {\vec {c}}(t)=(x(t),y(t))^{T}} și E = ( X , Y ) T {\displaystyle {\vec {E}}=(X,Y)^{T}} se obține

X ( t ) = x ( t ) y ( t ) ( x ( t ) 2 + y ( t ) 2 ) x ( t ) y ( t ) x ( t ) y ( t ) {\displaystyle \displaystyle X(t)=x(t)-{\frac {y'(t)\cdot {\Big (}x'(t)^{2}+y'(t)^{2}{\Big )}}{x'(t)\cdot y''(t)-x''(t)\cdot y'(t)}}\quad }

și

Y ( t ) = y ( t ) + x ( t ) ( x ( t ) 2 + y ( t ) 2 ) x ( t ) y ( t ) x ( t ) y ( t ) {\displaystyle \displaystyle Y(t)=y(t)+{\frac {x'(t)\cdot {\Big (}x'(t)^{2}+y'(t)^{2}{\Big )}}{x'(t)\cdot y''(t)-x''(t)\cdot y'(t)}}} .

Proprietățile evolutei

Normala în punctul P este tangenta în centrul de curbură C

Pentru a obține proprietățile unei curbe regulate este avantajos să se folosească lungimea arcului⁠(d) s {\displaystyle s} al curbei date ca parametru, din cauza | c | = 1 {\displaystyle \;|{\vec {c}}'|=1\;} și n = c / ρ {\displaystyle \;{\vec {n}}'=-{\vec {c}}'/\rho \;} (v. formulele Frenet–Serret). Prin urmare, vectorul tangent al evolutei E = c + ρ n {\displaystyle \;{\vec {E}}={\vec {c}}+\rho {\vec {n}}\;} este:

E = c + ρ n + ρ n = ρ n   . {\displaystyle {\vec {E}}'={\vec {c}}'+\rho '{\vec {n}}+\rho {\vec {n}}'=\rho '{\vec {n}}\ .}

Din această ecuație se obțin următoarele proprietăți ale evolutei:

  • În punctele cu ρ = 0 {\displaystyle \rho '=0} evoluta este neregulată. Asta înseamnă că în punctele cu curbură maximă sau minimă (vârfuri ale curbei date) evoluta are puncte de întoarcere. (V. sus evoluta unei elipse.)
  • Pentru orice arc al evolutei care nu are un punct de întoarcere lungimea arcului este egală cu diferența dintre razele de curbură de la capetele sale. Acest fapt duce la o demonstrație ușoară a teoremei Tait–Kneser⁠(d) privind imbricarea cercurilor osculatoare.[3]
  • Normalele curbei date în puncte de curbură diferită de zero sunt tangente la evolută, iar normalele curbei în punctele de curbură zero sunt asimptote ale evolutei. Prin urmare: evoluta este anvelopa normalelor curbei date.
  • La secțiunile curbei cu ρ > 0 {\displaystyle \rho '>0} sau ρ < 0 {\displaystyle \rho '<0} , curba este o evolventă a evolutei sale. (În imagine: parabola albastră este o evolventă a parabolei roșii semicubice, care este evoluta parabolei albastre.)
  • Curbele paralele au aceeași evolută.

Exemple

Evoluta unei parabole

Pentru parabola cu reprezentarea parametrică ( t , t 2 ) {\displaystyle (t,t^{2})} din formulele de mai sus se obțin ecuațiile:

X = = 4 t 3 {\displaystyle X=\cdots =-4t^{3}}
Y = = 1 2 + 3 t 2 , {\displaystyle Y=\cdots ={\frac {1}{2}}+3t^{2}\,,}

care reprezintă o parabolă semicubică.

Evoluta (cu roșu a) unei elipse

Evoluta unei elipse

Pentru elipsa cu reprezentarea parametrică ( a cos t , b sin t ) {\displaystyle (a\cos t,b\sin t)} se obține:[4]

X = a 2 b 2 a cos 3 t {\displaystyle X={\frac {a^{2}-b^{2}}{a}}\cos ^{3}t}
Y = b 2 a 2 b sin 3 t . {\displaystyle Y={\frac {b^{2}-a^{2}}{b}}\sin ^{3}t\,.}

Acestea sunt ecuațiile unei astroide nesimetrice. Eliminarea parametrului t {\displaystyle t} duce la reprezentarea implicită

( a X ) 2 3 + ( b Y ) 2 3 = ( a 2 b 2 ) 2 3   . {\displaystyle (aX)^{\tfrac {2}{3}}+(bY)^{\tfrac {2}{3}}=(a^{2}-b^{2})^{\tfrac {2}{3}}\ .}
O cicloidă (cu albastru), cercul său osculator (cu roșu) și evoluta sa (cu verde)

Evoluta unei cicloide

Pentru cicloida cu reprezentarea parametrică ( r ( t sin t ) , r ( 1 cos t ) ) {\displaystyle (r(t-\sin t),\,r(1-\cos t))} evoluta va fi:[5]

X = = r ( t + sin t ) {\displaystyle X=\cdots =r(t+\sin t)}
Y = = r ( cos t 1 ) {\displaystyle Y=\cdots =r(\cos t-1)}

care este o copie a ei însăși.

Note

  1. ^ en Eric W. Weisstein, Circle Evolute la MathWorld.
  2. ^ en Yoder, Joella G. (). Unrolling Time: Christiaan Huygens and the Mathematization of Nature. Cambridge University Press. 
  3. ^ en Ghys, Étienne; Tabachnikov, Sergei; Timorin, Vladlen (). „Osculating curves: around the Tait-Kneser theorem”. The Mathematical Intelligencer. 35 (1): 61–66. arXiv:1207.5662 Accesibil gratuit. doi:10.1007/s00283-012-9336-6. MR 3041992. 
  4. ^ de R.Courant: Vorlesungen über Differential- und Integralrechnung. Band 1, Springer-Verlag, 1955, S. 268.
  5. ^ en Eric W. Weisstein, Cycloid Evolute la MathWorld.

Bibliografie

  • en Eric W. Weisstein, Evolute la MathWorld.
  • en Sokolov, D.D. (), „Evolute”, În Hazewinkel, Michiel, Encyclopaedia of Mathematics, Kluwer Academic Publishers, ISBN 978-1556080104 
  • en Yates, R. C.: A Handbook on Curves and Their Properties, J. W. Edwards (1952), "Evolutes." pp. 86ff
  • en Evolute on 2d curves.
Portal icon Portal Matematică