Entropie statistică

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Entropia statistică este o noțiune introdusă de Ludwig Boltzmann în 1870 și definită de formula S = k B ln Ω {\displaystyle S=k_{B}\ln \Omega \!} . Pentru a o defini, se consideră un sistem macroscopic, cu o anumită macrostare, și se numerotează microstările corespunzătoare prin 1, 2, ..., i, ...; probabilitatea ca sistemul să se afle în starea i este wi.

Deoarece nu se precizează condițiile concrete în care se află sistemul, valorile probabilităților wi nu se cunosc; singurul lucru cunoscut este condiția de normare i w i = 1 {\displaystyle {\sum _{i}^{\mathrm {} \;\mathrm {} }w_{i}}=1} .

În locul sistemului dat, se consideră un ansamblu format dintr-un număr mare de sisteme identice, fiecare având aceleași probabilități wi de a se afla în microstarea i. Numărul de microstări ale ansamblului corespunzator situației în care n1 sisteme se află în starea 1, n2 sisteme se află în starea 2, etc, adică ponderea statistică Ωn este: Ωn= n ! n 1 ! n 2 ! . . . n i ! . . . {\displaystyle {\frac {n!}{n_{1}!n_{2}!...n_{i}!...}}} .

Cu alte cuvinte, Ωn reprezintă numărul de moduri în care se poate realiza distribuția particulară (n1, n2, etc).

Conform definiției lui Boltzmann, rezultă că entropia ansamblului considerat anterior este dată de expresia: S = k B ln Ω = k B ln   n ! n 1 ! n 2 ! . . . n i ! . . . = k B ( l n n ! i n i ! ) {\displaystyle S=k_{B}\ln \Omega \!=k_{B}\ln \ {{\frac {n!}{n_{1}!n_{2}!...n_{i}!...}}=k_{B}(lnn!-{\sum _{i}^{\mathrm {} \;\mathrm {} }n_{i}!)}}} .

Folosind formula lui Stirling: ln n!=n ln n - n, si ca i n i ! = n {\displaystyle {\sum _{i}^{\mathrm {} \;\mathrm {} }n_{i}!}=n} , și de asemenea relația Sn=nS, expresia de mai sus devine:

S = k B i w i ln w i {\displaystyle S=-k_{B}\,\sum _{i}w_{i}\ln \,w_{i}}


v  d  m
Fizică statistică
Termodinamică
Calorimetrie • Capacitate termică • Căldură latentă • Ciclu termodinamic • Ciclul Carnot • Ciclul Clausius-Rankine • Coeficient de transformare adiabaticăConstanta universală a gazului ideal • Echilibru termodinamic • Energie internă • Energie liberă • Entalpie • Entalpie liberă • Entropia radiației electromagnetice • Entropia termodinamică (după Carathéodory) • Entropie • Entropie termodinamică • Evaporare • Fază (termodinamică) • Fierbere • Formula lui PlanckFracție molarăGaz idealGaz perfectGaz realLegea Boyle-MariotteLegea Dulong-PetitLegea lui AvogadroLegea lui DaltonLegea lui HenryLegea lui RaoultLegile de deplasare ale lui Wien • Legile lui Kirchhoff (radiație) • Lema lui Carathéodory (termodinamică) • Mărimi molare de exces • Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) • Perpetuum mobilePotențial chimicPotențial termodinamicPresiune de vaporiPrincipiile termodinamiciiPrincipiul al doilea al termodinamicii • Principiul al doilea al termodinamicii: Planck versus Carathéodory • Principiul al treilea al termodinamiciiPrincipiul întâi al termodinamiciiPrincipiul zero al termodinamiciiProces adiabaticPunct de fierberePunct de topireRadiație termicăRelația lui MayerRezonatorul lui PlanckSistem termodinamicTemperaturăTermochimieTermodinamicăTransformare LegendreTransformare termodinamicăTermodinamică chimică
Mecanică statistică
Entropie statistică • Fază (mecanică statistică) • Grad de libertateMecanică statisticăOperator statistic
Teorie cinetică