Comuna Ceica, Bihor
| Ceica | |
| Magyarcséke | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Ceișoara | |
 Ceica (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°51′28″N 22°09′59″E ({{PAGENAME}}) / 46.8577°N 22.1664°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Bihor |
| SIRUTA | 28335 |
| Reședință | Ceica |
| Componență | Ceica, Bucium, Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești, Incești |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Ceica[*] | Ana-Livia Șovre[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 88,83 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.422 locuitori |
| - Densitate | 46 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 417155 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Ceica (în maghiară: Magyarcséke) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bucium, Ceica (reședința), Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești și Incești.
Istorie
Timp de 20 de ani, românii din "cercul" Ceica au fost reprezentaţi în Dieta (parlament) ungară de profesorul universitar Alexandru Roman. Alexandru Roman (n. 26 noiembrie1826, Auşeu - d. 1897, Sebeş, unde a fost înmormântat). Face liceul la Beiuş şi Oradea, după care urmează cursurile teologice de la Institutul (universitatea) catolic Sfânta Barbara din Viena. La terminarea studiilor, în 1848, este primit ca profesor la Liceul din Beiuş. După 1848 o dată cu introducerea limbii române în programa şcolară, Roman ajunge. în 1850, profesor de limba română la Liceul romano-catolic din Oradea. În 1852 a înfiinţat Societatea de lectură pentru elevii ultimelor două clase de la liceul unde preda şi pentru studenţii Academiei de drept.Urmează, ulterior studii de fizică la Viena şi studii juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea din Budapesta, poziţie pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înfiinţat ziarul Federaţiunea, publicaţie de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declaraţie politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare şi 500 de zloţi amendă. pedeapsă executată la închisoarea din Vaţ. A fost un excelent pedagog şi mobilizator al conştiinţei naţionale.[2]
Obiective turistice
- Biserica de lemn din Ceișoara
- Biserica de lemn din Corbești
- Biserica de lemn din Cotiglet
- Biserica de lemn din Dușești
- Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Demografie
Componența etnică a comunei Ceica
Români (93,89%)
Romi (1,58%)
Alte etnii (0,26%)
Necunoscută (4,27%)
Componența confesională a comunei Ceica
Ortodocși (64,47%)
Penticostali (23,85%)
Baptiști (5,35%)
Alte religii (2,02%)
Necunoscută (4,32%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ceica se ridică la 3.422 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.591 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,89%), cu o minoritate de romi (1,58%), iar pentru 4,27% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,47%), cu minorități de penticostali (23,85%), baptiști (5,35%) și altele (1,11%), iar pentru 4,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Ceica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana-Livia Șovre[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Ax. Banciu, Din corespondenţa lui Alexandru Roman, în "Ţara Bârsei", nr. 4-6, Braşov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
