Chețani, Mureș
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Chețani | |
| Maroskece Ketzenbrück | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Biserica de lemn din Chețani | |
  Chețani Chețani (România) | |
| Coordonate: 46°27′51″N 24°01′40″E ({{PAGENAME}}) / 46.46417°N 24.02778°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mureș |
| Comună | Chețani |
| SIRUTA | 116055 |
| Atestare | 1444 |
| Altitudine | 279 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.033 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 547150 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chețani, Mureș
Chețani (în trecut Cheța; în maghiară Maroskece, în germană Ketzenbrück) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.
Localizare
Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 între Târgu Mureș și Turda.
Istoric
În Evul Mediu satul ca domeniu latifundiar a aparținut mai multor familii nobiliare. Vladislav I al Ungariei a donat localitatea familiei Gerendi din localitatea vecină Luncani. Documentele atestă că în 1574 a intrat în posesia Famille Apafi(fr)[traduceți] care a schimbat domeniul cu principele Transilvaniei, Sigismund Báthory. În 1597 contele István Apor, prefectul comitatului Turda a devenit noul propietar al satului și castelului.În castelul familiei Apafi (ulterior cumpărat de familia Korda) s-au ținut în Evul Mediu mai multe ședințe ale Dietei transilvane. Castelul a fost demolat complet, numai numele locului (Cordăiești) mai amintește de existența sa.[2]
Până în 1919 a făcut parte din comitatul Turda-Arieș. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Luduș, în cadrul județului Turda.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Ketze”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri.
Demografie
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei.[3] Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.[4]
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Ferenc Léstyán. „Maros-Ludas és Hadrév környéke” (în maghiară). Adatbank. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.
- ^ Idem, pag. 746.
Vezi și
Legături externe
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
Imagini
-
-
Biserica de lemn -
-
Terenul de fotbal -
Biserica ortodoxă -
Primăria -
Monumentul Eroilor -
Monumentul Eroilor (detaliu) -
Monumentul Eroilor (detaliu) -
-
Biserica greco-catolică -
-
-
