Adrian Rădulescu

Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.
Adrian Rădulescu
Date personale
Născut1932 Modificați la Wikidata
Dorobanțu, România Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Prefect al județului Constanța Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Rector în Universitatea „Ovidius” din Constanța Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Primar al municipiului Constanța Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Adrian Rădulescu (n. 1932, Dorobanțu, Călărași, România – d. , Constanța, România) a fost un istoric, profesor universitar și om politic român.[2]

Adrian Rădulescu a condus timp de mai bine de trei decenii (1969-1990) Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC), transpunând în realitate dorințele lui Emil Condurachi, Grigore Tocilescu și Vasile Pârvan.[3]

Ulterior a fost lector la Institutul Pedagogic Constanța, iar din 1990 a obținut prin concurs postul de profesor la Facultatea de Litere, Istorie, Drept, Teologie din cadrul Universității „Ovidius”, pledând pentru înființarea instituției și devenind primul rector al acesteia (1990-1991).[2] Sub conducerea sa au fost făcute săpături arheologice la Tropaeum Traiani și au fost construite edificiul muzeului Adamclisi și pavilionul muzeistic de la Histria.

A îndeplinit funcțiile de primar al municipiului Constanța (1989-1990) și prefect al județului Constanța (1990-1991).[2]

Opera [4]

  • Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cetății Tomis, Constanța, 1966, p. 84
  • Cimitirul feudal timpuriu de la Castelu, Constanța, 1967, p.127
  • Elmi bronzei di Ostrov, in „Dacia", NS,VII (1963), p. 531-551.
  • Atelierele meșteșugărești pentru ars materiale de construcție din lut, sec. III- IV, în „Pontica", II (1969), p. 333-353.
  • Aspecte privind exploatarea pietrei in Dobrogea romană, în „Pontica", V (1972), p. 177- 204.

Vezi și

Note

  1. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c Simona Anghel (), „Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanța”, Ziua de Constanța, accesat în  
  3. ^ Delia Cornea (), „Adrian V. Rădulescu - ctitorul: Activitatea științifică a profesorului Adrian Rădulescu, oglindită în studiile și monografiile dedicate istoriei Dobrogei”, Ziua de Constanța, accesat în  
  4. ^ Ștefan, Ștefănescu (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei din România. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 279. 

Lectură suplimentară

  • Adrian Rădulescu; Ion Bitoleanu (). Istoria Dobrogei. Constanța: Editura Ex Ponto. ISBN 973-9385-32-X. 

Legături externe

  • Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, Istoria Dobrogei, pe ziuaconstanta.ro, Ed. Ex Ponto, 1998