Ștefan Rareș
| Ștefan Rareș | |
 Domn al Moldovei | |
 Ștefan Rareș și mama sa Elena | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1531 |
| Decedat | 1 septembrie 1552 Țuțora |
| Cauza decesului | murder victim[*][[murder victim (people who have been killed by the act of murder)|]]  |
| Părinți | Petru Rareș |
| Frați și surori | Doamna Chiajna Ruxandra Lăpușneanu Iliaș al II-lea Rareș Iancu Sasul |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Mușatini |
 Domn al Moldovei | |
| Domnie | 24 mai 1551 – 1 septembrie 1552 |
| Predecesor | Iliaș Rareș |
| Succesor | Ioan Joldea |
Modifică date / text  | |
Ștefan Rareș (Ștefan cel Tânăr[1] sau Ștefăniță[2]) (n. 1531 – d. 1 septembrie 1552, Țuțora[3]) a fost domn al Moldovei între 24 mai 1551 și 1 septembrie 1552, uns domn la data de 11 iunie 1551. A fost al doilea fiu al lui Petru Rareș din căsătoria cu despina Elena Ecaterina Brancovici[3]
Domnie
Aliat cu turcii, a trecut pasul Oituzului în Transilvania, devastând secuimea si Sibiul, însă pe drumul de întoarcere a fost bătut de generalul Giovanni Battista Castaldo și Ștefan Báthory, care i-au luat prada. Ca printr-o minune a izbutit să-și salveze viața. Întors la scaun, s-a înconjurat de dregători turci și a dus o viață turcească, dușmănindu-se cu polonezii.[4]
A fost ucis de un grup de boieri conspiratori la ordinele generalului Castaldo, în timpul unei vânători la podul de la Țuțora, pe prundul Prutului în noaptea de 1 septembrie 1552,[5] și a fost înmormântat, în grabă, în partea stângă a gropniței din biserica Mănăstirii Probota, alături de tatăl său, Petru Rareș, ctitor al lăcașului în anul 1530, și mama sa[6].
Cronicarul Azarie, despre moartea lui Ștefan Rareș[7]:
„...a fost tăiat în chip vrednic de milă, sub cort, vai ca pe un miel ... Altceva n-a spus nimic, decât aceste cuvinte: „o, săracă dreptate, pe tine te plâng și de tine suspin, căci tu ai pierit și ai murit înainte de mine”. Și zăcea pe pământ acoperit de sânge.[8]”
Inscripția pietrei sale funerare arată că a fost amplasată de sora sa, Doamna Roxanda, fiica lui Io Petru voievod, iar doamnă lui Io Alexandru voievod, „împodobind” astfel groapa aceasta fratelui ei Ștefan voievod, care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri în anul 7060, sept. 1[7][9][10].
Referințe
- ^ Eftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 121
- ^ Ilie Corfus, Documente [...] Secolul al XVI-lea, p. 179, 181
- ^ a b Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 599
- ^ Institute for Central European Studies (Universitatea "Babeș-Bolyai"): „Colloquia: Journal of Central European History“, vol. 10-11, Editura Presa universitară, Cluj-Napoca 2003, p. 13 f.
- ^ Eftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 122
- ^ Tereza Sinigalia, Voica Maria Pușcașu, Mănăstirea Probota, București, 2000, p. 29-30
- ^ a b Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 611
- ^ Azarie, în Cronicile slavo-române, p. 129, 139-140
- ^ Nicolae lorga, Inscripții din bisericile României, I, p. 58
- ^ Gheorghe Balș, Bisericile moldovenești din veacul al XVI-lea, București, 1928, p. 328, fig. 382
Legături externe
- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
| Predecesor: Iliaș Rareș |  1551 – 1552 | Succesor: Ioan Joldea |
